Voi dezlega păcatul

Voi dezlega păcatul

Am să rechem ispitele, fecioară!
Când pică frunza galbenă de nuc
Și când plăcerile...mă înfășoară
În nebunii, ce visele- mi seduc.

Nici nu contează unde-i infinitul
Și nici dulceața...primului sărut,
Ce -amestecă în taină, asfințitul
   Cu frăgezimi aprinse -n așternut.

Nu insista, voi dezlega păcatul
Și voi deschide poarta spre abis,
Cu cheia îndrăznelilor, din patul,
Ce a făcut din mine un proscris.

Într-un târziu, voi împărți regrete,
Fiori excluși...din suflete pustii,
Când patimile -s umbre pe perete
Și coapsele...izvor de erezii.

Voi și pleca...în dimineți nebune
 Lăsând pe buze miere și nectar
Când face timpul ,uz de rațiune
Și toarnă vinul roșu în pahar.

Costy Triță