Încă aștept
Încă ascult, a frunzelor cădere,
Mișcările prelungi, m-ademenesc,
La-ncheietura coapselor de miere
Ce ard nebune și mă ispitesc.
Încă aștept, a toamnelor dulceață
Și strugurii să se transforme-n must,
Când sfârcurile ochii îmi răsfață
,Cu frăgezimi din care vreau să gust.
Încă mai pot, a dezlega cuvinte,
A scrie manuscrise și scrisori,
Când nopțile sunt una cu pământul
Și trupurile...ireale flori.
A scrie manuscrise și scrisori,
Când nopțile sunt una cu pământul
Și trupurile...ireale flori.
Încă stârnesc, privirilor, plăcerea,
Speranțe și regrete...pasiuni
Ce spulberă minciuna și durerea
Speranțe și regrete...pasiuni
Ce spulberă minciuna și durerea
În liniștea tăcerilor de luni.
Încă valsez, în mii de piruete
Și te ridic în ritmuri diavolești,
Unde nu pot ajunge...alte fete,
Când bate ceasul, tainelor cerești.
Costy Triță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu