Copilărie unde-mi eşti

Copilărie unde-mi eşti

Copilărie, unde-mi eşti?

Cireşe la ureche-ţi pun,

Aroma vechilor poveşti

Şi taina frunzei de alun.

Voi număra şi tu ştii bine

Câti mărăcini...am adunat

Şi câte pietre ţipă-n mine
Durerea...de-a le fi călcat.

Copilărie, unde-mi eşti?

Să căutăm până-nserat,

Speranţe-n visele cereşti

Şi-ntr-un cuvânt abia aflat.

Şi iar se-ntunecă....afară

Cad clipele peste tăpşan
Într-o nelinişte.....sumară,

Ce bate-n poarta unui an.

Copilărie, unde-mi eşti?

Mereu grăbită şi voioasă
Nu trebuie să-mbatrâneşti

Când eşti atâta de frumoasă

Costy Triţă