De-ar fi ca teiul

De-ar fi ca teiul

De-ar fi ca teiul... iarăşi să-nflorească

Şi cu-amintiri s-arunce peste noi,

Când stele-ar vrea să mă întinerească,

Îmi pun sărutul...peste sânii-ţi goi.

De-ar fi ca teiul... floarea să-şi deschidă,

În noaptea aşteptărilor fierbinţi,

Când braţul meu ar vrea să te cuprindă,

Numai luceferii, pot a mai fi cuminţi.

De-ar fi ca teiul... să-nflorească iarăşi,

Aşa cum înflorit-a ani şi ani,

Când clipele de-amor, ne cer tovarăşi,

Vom fi iubito-atâta de spontani.

De-ar fi ca teiul...să-şi deschidă floarea

Şi să ne scalde-ntr-un parfum divin,

Când trupul tău va auzi chemarea,

Te voi iubi, puţin câte puţin.

Costy Triţă