Bucătaria-i arta vieții mele

Bucătăria-i arta vieții mele

Bucătăria-i locul meu...propice,

Plăcerile-nşirându-le de-a rândul,

Din ceapă şi ardei făcând arşice,

Reinventând aromele, cu gândul.

Bucătăria-i arta vieţii mele

Şi condimentul magicului har,

De-a pune în reţete praf de stele

Şi seva fructelor, într-un pahar.

Bucătăria parcă-i fermecată,

Mereu m-ademeneşte şi mă simte,

Când fac o saramur-adevărată,

Amestecând nebunele cuvinte.

Bucătăria...mi-e oglinda vie

Eternizată-ntr-un bărbat fălos,

Înalt şi transparent...ca o piftie
A cărei taină ştiţi.....că stă în os.

Bucătăria-i locul plin de vise
Aici creez, testez, dau telefoane

Plutind spre orizonturi interzise

Când mi se spune că-s de milioane

Costy Triţă