Încă mă visezi

Încă mă visezi

Încă mă visezi...picanterie,
Anii parcă s-au oprit în loc
Şi le cer păcatelor, simbrie,
Două halbe pline cu noroc.

Pot a fi...o lacrimă...firește,
Pasiune...sau nectar divin,
Trandafirul alb, ce înflorește
Sau parfum imperial de crin.

Nopțile îmi par seducătoare,
Aşternutul viu, incandescent,
Pulberea de stele foşnitoare
Şi amorul...foarte insistent.

Te dezbrac în grabă, de inele,
De cămașa...magicului zbor,
Și îmi cer iertare...de la cele,
Au rămas...în inimă...cu dor.

Încă mă visezi...ce nebunie,
Anii-mi par a fi...încremeniți,
În tăceri scăldate-n iasomie
Și nu par a fi, deloc, grăbiți.

Costy Triță