Nimic nu-i dor

Nimic nu-i dor

Nimic nu-i alb...opacitate,

Cuvinte gri, fără de rost,
Culese cu tenacitate
Pentru a fi falsificate
De un eretic anagnost.

Nimic nu-i nou...butaforie,
Decor de anotimp vital,

Când pică frunzele în vie
Și pana...de la pălărie
A unui ins, proverbial.

Nimic nu-i clar...nesiguranță,

Nervi, ignoranță, refulări,
Puse adesea în balanță
Cu o anume inconstanță
A verbelor...fără cărări.

Nimic nu-i vis...ilaritate,

Viața-i cu timpul în consens
Și pune numere la toate,
Ca semn pentru eternitate

A lacrimei, ca un condens.

Nimic nu-i dor...fără durere,
Bătăi de inimă ce fug
Spre indecentele himere
Care incită la plăcere
Și ard tăcerile, pe rug.

Costy Triță