Strângeam în mână stele

Strângeam în mână stele

Alunecam prin vise, pe aripi de albine,

Răscolitor de tandru şi-atât de mătăsos

În noaptea risipirii...venind până la tine,

Eram ca un luceafăr, blajin şi luminos.

Strângeam în mână stele şi pulbere de lună,

Din fulgere cămaşă şi mantie-mpletesc,

Din depărtări uitate...toţi norii se adună

Şi liniştea se sparge, când zorile sosesc.

Mi-s degetele pline, iubito, de amor,

De cântece şi taine, născute-abia simţit,

Se lasă vinul dulce, degrabă, în picior

Şi bratele-s ferice, când trupul ţi-am găsit.

Altar de-nchinăciune, credinţă şi destin,

Stropii de ploaie, parcă, se uită să mă taie,

Păcatele-s iertate de bei un strop de vin

Şi umbrele prind viaţă...la mine în odaie.

Costy Triţă