Colind

Colind

Cu pasul ferm, nerăbdător,

Plin de omăt şi promoroacă,

Cobori cu nopțile-n pridvor

Și bați la poarta mea săracă.

Arunci cu stele, vestitoare,

Topești tăceri de gheață reci,

Strunești a vântului mișcare

Şi-apoi...cu umbrele petreci.

Eu te aștept...de ani de zile,
Când fulguie...abia simțit

Şi-ntins-am mâinile umile,

Șoptindu-ți...bine ai venit.

Deschis-am ușa de la casă,

In sobă...focul am aprins,

Și viaţa pare mai frumoasă,

De când zăpezile...au nins.

E liniște...și frig...afară,

Dar tu aduci doar bucurii,

E minunat-această seară,

Cu fermecate daruri vii.

De patimi ştii şi de durere,

Ca îngerul...tu...ne alinţi

Şi sora mea atâta-ti cere,

Nu ne uita, am fost cuminţi.

Costy Triţă