Scrisoare

Scrisoare

De la izvor, acum, îţi scriu scrisoare,

Spunându-ţi sentimente şi trăiri,

Rămas-au pomii, iată, fără floare,

Iar EU, tot rătăcesc, printre zefiri.

Îmi sar în cale, jucăuşe ape,

Ca mieii blânzi...pe iarba risipită,

Toţi încercând, iubirile să scape,

Înspre amiezi, când ceaţa-i, rătăcita.

Se-apleacă peste mine, brad de munte,

Bineţe-mi dă, răcoare şi speranţă,

Mă mângâie...pe tâmplele cărunte

Şi dragoste mi-a agătat, de clanta.

Te simt ...în fiecare licărire,

În fiecare murmur, ce coboară,

În ochii tăi, i-o mare de iubire
Şi căutări prin liniştea de-afară.

Costy Triţă