Parfum de catifea
Nu vreau să mi te duci...iubita mea,
Venit-a luna...fragedă şi calmă,
Curgând din cer parfum de catifea
Si dragoste punând timidă-n palmă.
Mi-e clipa tristă...o aşez la masă,
Pleoapele grele, cu speranţă-mi bat,
E timpul oare? să te-aştept acasă?
E timpul oare? să te-aştept acasă?
Sau să-nchid visul...undeva...uitat?
Priveşte stelele...când te sărută
Şi mângâieri aduni...nenumărate,
Când clipa-ncremeneşte şi e mută,
Iar buzele-mi...te caută-nsetate.
Iar buzele-mi...te caută-nsetate.
Nu mai pleca...mi-e gura de arşiţă,
De mâine vreau să fii numai a mea,
Să adormim, în noapte, sub o viţă,
Amor să pun...pe dulce...coapsa ta.
Costy Triţă

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu