Scrisoare prezumtivă

Scrisoare prezumtivă

Scumpa mea...nici nu știu,
Să te uit? sau să-ți scriu?
Ori s-ascund în tăceri?
Mii și mii de plăceri.

Dinspre astre...mă tem,
De minciuni, de blestem

Însă merg...spre destin
Spumegând ca un vin.

Nu-i târziu...cred și sper,
A primi tot ce-ți cer,
Într-o miercuri spre joi,
Încălzită de ploi.

Mă provoci, verde crud,
Cu-nceputuri de nud
Ce-nfloresc...și se duc,
Ca o frunză de nuc.

Spre apus, dacă vrei?
Torni în sânge...scântei,
Fapt divers consumat,
Ca un ultim...păcat.

Vreme nu-i...dar aștept,
E și-acesta...un drept,
Să te uit?sau să-ți scriu?
Scumpa mea...nici nu știu.

Costy Triță