La casa din ulicioară

La casa din ulicioară


La casa din ulicioară,
Unde iar...cireșii ning,

Vin a nu știu câta oară,
Focul inimii să-l sting.
La portiță trag zăvorul
Și pășesc către pridvor
Unde am lăsat ulciorul
Plin cu dragoste și dor.

În căsuța de altădată
Cu cerdac și cu gârlici
Păstrez visele de fată
În lumini de licurici
Pe firidă...într-o cană,
 Pus-am tinerețea mea
Și parfumul de codană
Mândră floare de lalea.

Amintirile mă-ndeamnă
Spre odaia mea...de ieri
Încărcată ca o toamnă
De iubiri și de tăceri.
În fereastră, încet, bate
Creanga mărului oprit
Care le-a văzut pe toate
Dar cu nimeni n-a vorbit

Costy Triță


,