Un epilog al marilor plăceri

Un epilog al marilor plăceri


O dimineață fuge-nspre amor,
Avidă...de momente infidele,
Ce urcă indiscrete pe picior,

Izvorul cald al degetelor mele.

Poteca-i mică și alunecoasă,
Ascunsă prin poemele de lut,
De ceața ireal de voluptoasă,
 Răpusă în adânc de așternut.

Și pică, iată, frunzele nebune,
Merele saltă înspre buze moi,
Iar patu-mi pare...o efuziune
De fulgere rebele și de ploi.

Tăcute îndrăzneli, delimitează
Spații hilare...clipelor de foc,
Ce veșniciile își decontează
Cu cardul neștiutului...noroc.

O dimineață...este-o desfătare
A palmelor ce mângâie tăceri,
 Pline de har, magie și savoare,
Un epilog...al marilor plăceri.

Costy Triță