Patul viselor

Patul viselor

Patul viselor de-o noapte

Poartă încă-n el fiorul,

Când întinsă printre şoapte,

Sânii-ţi mângâiam...cu dorul.

Şi-am tot pus în pat petale,

Trandafiri şi crizanteme,

La-nceput târziu de cale,

Dintr-o margine de vreme.

Şi zâmbeai, zâmbeai iubire,

Printre florile din pat,

Strălucind de fericire,

Când în braţe te-am luat.

Sărutări pe buze, iată,

Apăsat şi-ncet îţi pun

Şi în trupul tău de fată,

Voi intra ca un stapân.

Eşti regina nopţii mele,

Visul meu uitat pe-o clipă,

Te ridic, uşor, spre stele,

Pe a dragostei aripă.

Şi în patul plin de vise

Şi de patimă şi dor,
Pun speranţele deschise

Pe al dragostei, zăvor.

Costy Triţă