Mi-este dor
De patimă nebună...mi-este dor
Şi de căldura şoaptelor tăcute,
Când inima-i pătrunsă de fior,
Şi de căldura şoaptelor tăcute,
Când inima-i pătrunsă de fior,
Cu nerăbdarea clipelor pierdute.
De liniştea-mpliniri...mi-este dor
Şi de adâncul ochilor...văpaie,
Şi de adâncul ochilor...văpaie,
De lacrima ce-aleargă spre izvor,
Cu umbrele rămase fără straie.
De sânul tău, iubito, mi-este dor
Şi de dulceaţa sfârcului în floare,
Alunecând timidă spre picior,
Mâna îmi este, dulcea ta, chemare.
De-mpreunarea tandră...mi-este dor
Şi de culcuşul gândurilor...toate,
Când dintre vise-ncerc să te cobor,
Tot adunând, plăcerile uitate.
Costy Triţă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu