De nu te-ai fi oprit

De nu te-ai fi oprit

De nu te-ai fi oprit la mine,

Timidă, proaspătă şi tristă,

Pierdute lacrimi cristaline

Aş fi cules, într-o batistă.

Dacă din drumurile toate,

La mine nu te-ai fi oprit,

N-aş fi crezut că-s tânar, poate

Şi ochii ţi-aş fi ocolit.

Dacă din lumea asta mare,

Tu m-ai ales întâmplator,

Cum să nu pun o sărutare?

Pe buze, sâni şi pe picior.

Şi dacă totuşi te-ai oprit,

Şi braţele-mi te-mbrăţişează,

Cum să nu spun că-s fericit?

Când numai dragostea contează.

Costy Triţă