Câteodată ninge

Câteodată ninge

Câteodată...ninge cu suspine

Şi mâinile îngheţă fără veste,

Cuvintele mă poartă către tine

Şi-atâta linişte-n tăcere este.

Din omul de zăpadă din grădină

Rămas-a numai nasul şi-o ureche

Şi în această clipă...de lumină,

Un Făt-Frumos îşi caută pereche.

Miroase a gutui şi-a mere coapte,

De printre ţurţuri...picură cu vise,

Se scutură cu pulbere de noapte

Şi sărutările...sunt toate ninse.

Şi încă ninge-n ropote grăbite,

Iarna nebună...plânge peste noi,

M-agăţ de vânt şi stele risipite

Şi te aştept iubito...să fim doi.

Costy Triţă