Păsări împrăştie răcoare

Păsări împrăştie răcoare

Iubito-atâta soarele ne-a copt,
Că simt arsura lui, chiar şi acum,

Deşi e toamnă şi e ora opt

Şi plouă cu speranţe, peste drum.

Pe sânul tău, mai picură, cu soare

Şi buzele-ţi strivesc, intr-un sărut,

Păsări pe cer, împrăştie, răcoare

Şi eu te chem, timid, în aşternut.

Venit-a vântul, patul să desfacă,
S-arunce cu petale, pe cearceaf,

Luna priveşte, de-ar putea sa tacă,
Când stelele, ne-acoperă cu praf.

Suntem iubito, ca un miez de nucă,
Atât de tainic, strâns înlănţuiţi,
Eternitatea...e de azi, poruncă

Şi rupe cerul, peste-ndrăgostiţi.

Costy Triţă